Ceea ce se dorea o „operațiune militară specială” s-a transformat într-un război de uzură in toată regula. Putin nu este pregătit pentru asta. Mai mult, este exact ultimul lucru pe care și-l dorea.
Planul lui, bazat pe propriile lui idei preconcepute și alimentate de sicofanți, nu avea varianta B. Ar fi trebuit să fie o chestiune de zile, ar fi trebuit ca la Kiev sa fie instalat un guvern marionetă, ar fi trebuit ca liderii occidentali sa se trezeasca in fața faptului împlinit. Ar fi trebuit să iasă ca in 2014 in Crimeea. A, da. O să protesteze și apoi o să impună ceva sancțiuni. O să supraviețuim.
In planul lui Putin totul era pe plus. Occidentul e divizat, abia își revine după pandemie, Ucraina e un stat corupt, slab, victima sigură. Mă previn americanii să nu atac? Aha, se confirma ce cred eu: sunt slabi, nu vor interveni, încearcă să mă intimideze cu vorbe. Când ești paranoic tot ceea ce se întâmplă în jurul tau îți confirma și întărește convingerea.
Atât de sigur a fost pe el, încât eu unul rămân la convingerea că nu a împărtășit planul de atac decât unui grup restrâns de apropiați. Restul au primit știrea de la televizor.
Dovada este că după eșecul primelor zile comandanții militari ruși din teren au trebuit pur și simplu să improvizeze fara să aibă o strategie. Ba au încercat să atace Kievul, ba sa închidă ieșirea la mare, ba sa securizeze cele doua teritorii separatiste. Totul a creat o mare degringolada și a dus la pierderi masive de partea rușilor. Ideea este că nu poți duce un război daca nu îți sunt clare obiectivele.
Iar obiectivele nu aveau cum să fie clare, pentru că odată infirmată strategia lui Putin, el nu a mai știut ce să facă. A început să improvizeze la randul lui. A început să creeze o nouă strategie din mers.
Situația aduce dramatic de mult cu cea a planului lui Hitler în 1941. „Nu avem decât să doborâm ușa (de intrare) și tot edificiul putred se va prăbuși” le-a spus el generalilor germani. Generali care la randul lor erau complet desprinși de realitate alimentați de propria credință în invincibilitate după atâtea victorii.
Planul era ca in maxim șase luni să distrugă Armata Roșie. De ce în șase luni? Pentru că armata germană era superioara celei sovietice, spunea propaganda. Nu. Pentru că Germania nu avea cu ce sa duca un război de asemenea amploare mai mult de șase luni. Nu avea resursele necesare, nu era pregătită economic de un război de durată. In octombrie 1941, războiul era deja pierdut.
Planul inițial s-a dovedit de fapt cel mai prost plan făcut vreodată. Confruntat cu eșecul și cu dovada că nu este un geniu militar, Hitler nu a mai fost in stare decât de un lung șir de improvizații. Nu a mai putut decât să prelungească agonia sacrificând din ce in ce mai multi germani și târând și restul lumii într-o baie de sânge.
Putin mi se pare într-o situație similară. A descoperit cat de greșit a fost raționamentul lui de a ataca Ucraina. El putea duce o „operațiune militară specială” de trei zile, nu un război de câteva luni, care se va întinde cine știe cât.
Dar nu poate da înapoi. Odată infailibilitatea lui compromisă, zilele ii sunt numărate. Va continua să improvizeze așteptand sa se întâmple o minune care sa îl salveze. Va duce războiul pe care nu se aștepta să trebuiască să îl ducă până la ultima consecință.
Și dacă nu, atunci macar va încerca să traga întreaga lume după el. Asta daca nu cumva un general se va satura totuși și va pune o servieta cu o bombă sub masa de la Kremlin. Verificand de data asta ca explozibilul sa fie suficient de puternic.
#Putler
